duminică, 20 noiembrie 2011

IUBIRE




iubire.....secunda umana....


SUNET APASATOR PESTE GEANA CALDA
TE UIMESC FURAND SPRANCEANA
SPARG UIMIREA CU O PALMA
TE SARUT INCET PE CARNEA VIE
IAR MA DOARE, IAR MI-E RAU DE TINE
TE URMEZ INDEAPROAPE
MI-E TRISTETE IN UIMIRE
AM SA CALC FARA DE GEANA
TE-AM UITAT SI NU-MI E TEAMA

,,dincolo de asta nu e altceva,
doar sa simti ca acum e sfarsitul as vrea
doar tu fara mine, doar eu fara tine....
......amandoi in tine
................................IUBIRE"

sâmbătă, 19 noiembrie 2011

DEZIRABILUL.

Imi deschid doua sertare din adancimea de catifea si intorc cumva micimea inimii inspre miezul zilei.
Mereu mi-a fost teama de lumina aceea cruda de a doua zi. Fara sa stiu de ce, am tras perdeaua si am inchis ochiul nesansei peste patura pierduta de pe pat.

Ce anume se intampla cu iubirea???...unde dispare cand in patul de smarald se aduna praful nestiintei?
Treceam ieri pe strada uitand de lentoarea dementiala din rasuflarea posaca a exigentei sinelui meu.
Aveam tocuri alarmante si ochii de chihlimbar ...
Aveam ...tocuri ascutite doar in minte ....in suflet erau doar doi conduri...rosii...doi pantofiori ca cei din OZ...pregatiti ca la orice atingere sa...starneasca tornada timpului si sa ma poarte pe sus in infinitul trecutului meu.
In noaptea aceasta nu mai imi prefer talpile goale...vreau sa am inocenta unei fetite cu cozi....sau pletele negre si pierdute in vantul aspru de afara al ..femeii pasionale din mine...
Si cand intru in casa mea...sa imi regasesc spiritul pierdut din afara mizeriei umane in care se zbat toti pamantenii neiubitori si..ne..credinciosi..
Merg in fiecare zi pe firul fierbinte al jumatatilor de masura....inima mi-e impartita mereu pe bucati destelenite...si in orice mana si in orice deget imi revars fara tagada umbra de interes...
Nimic nu e mai incantator decat linia melodica a unui pian fin si cald...melodia degetelor delicate care iti trag din seva sensibilitatii aducand in afara ta lacrimi de extaz..
Merg fara sa imi pese, fara sa ma doara..

E ca o inchisoare fara gardian, ca o miscare delasatoare spre corzile intinse ale destinului.

Cateodata incerc pierduta sa caut pietricele albe aruncate de pe stancile sperantei..exact ca in videoclipul acela frumos ...,,WORDS" de CHRISTIANS...E ca o rugaciune adusa inimii mele...stancile si pravalirea unor simple cuvinte peste suflete descatusate si indepartate..
M-am asezat la marginea unei stanci abrupte, mi-am incrucisat picioarele sub mine, mi-am intins mainile incercand sa ma simt mica. Fruntea imi este neteda dar inima imi framata, degetele cuprind spatialitatea pietrei albe...imi cuprind curajul si incordez degetele...aud in departare tic-tac-ul unui motor sidefat ...
e...masina timpului care imi arata drumul inapoi...drumul inapoi spre trecut. Nu il vreau!!! NU VREAU TAGADA SI NICI INTUNECIMEA!.Imi incordez mana pe piatra alba, pantofii rosii sclipesc incantator si parca eu sunt in visul meu.
Arunc albeata pietrei in negrul deschiderii mele.
Tacere......
Tacere.....
NIMIC NU EXALTA...E TACERE....
IMI PARE RAU...IUBITA MEA, IMI PARE RAU!....piatra alba imi vorbeste....cum de m-am indoit de singuratatea unei pietre???...cum de poate exista lacrima intr-o piatra?
Timpul ma trage inapoi...tic-tac-ul acelui motor sidefat se aude din ce in ce mai tare...ma dezintegrez usor si din ce in ce mai spatial, fara pierderea umana din mine as fi fost pierduta pe vecie cu trupul acesta incarcat de amintirile altor vieti...
Pantofii rosii din picioare, condurii lui OZ..se delimiteaza usor si degetele imi apar pierdute in tragerea timpului, buzele imi sunt deshidratate si inima cuprinsa de tristete....
MAI VREAU SA RAMAN!...aici...in linistea de la marginea abruptului...nu vreau ca timpul sa ma rapeasca...nu stiu cum ma voi descurca in viitor.



miercuri, 16 noiembrie 2011

includere in eu...

Cine va face sa imi taca tacerea din minte?....de cateva zile imi tot vorbeste ratiunea si mi-e frica parca de ea. sunt sclav pacatos si am atatea revolte sinistre care imi arata cu degete precare pana unde am voie...sa comunic.
Ce sa fac? Ies din mine nelegiuita si parca toata imi sunt suficient de insuficienta. Mintea asta ma chinuie...ma chinuie ingrozitor:(...mai am un pic si alunec in dezastru....mor gandind cu egoismul meu reincalzit in spasmele vietii....

Ce iubire poate dezgoli mortul din mine?...sinistrul acela debordant si plin de durere iute care biciuie pana si cele mai senine gesturi....IUBIREA.....da....IUBIREA....faptura cu sapte capete incoronate si cu zeci si zeci de ochi..exact ca MEDUSA....impietrirea ratiunii fara noima....

Ies din mine dimineata, imi simt corpul cum se scurge bland intre marginile din tangoul mintii mele singuratice....am atatea scopuri si tot atatea abandonuri...
Am nevoia absoluta a unui tipat de placere si triumf peste viata din creierul meu.
Incredibil ....cum mi-as musca singura ura apasatoare pe claritatea invaluitoare a ochilor mei....vad cum ma demolez si cum ma lucrez....si nu mai am rabdare...
Strig si ma zbat...iar trec nopti....as innopta in propriul asternut fara sa imi pese ca imi sunt propria-mi amanta....
As face singurul lucru permis din univers atunci cand dragostea de 2 dispare:...m-as iubi pe mine pana la limita nebuniei...m-as elibera transant prin Orgasmul sufletului care zace in mine...in fiinta mea...!
Cata durere s-ar ivi in tenebrele celuilalt? La ce bun sa nu imparti necunoscutul timpului si spatiului in bucati concise si aerate?...La ce bun sa stai in propria-ti pasiune fara sa iti respiri mireasma din ganduri?
SI....DE CE SA EXIST?....Un EU descentralizat si unificat ....ridic spranceana dreapta si ma intreb daca merita sa imi fiu propria-mi amanta?....de fapt...sa-mi fiu o includere in EU.
.......Aripile din noi raman tot in bataia pasiunii....(virulenta ...sau nu...)...fiecare includere in ,,eu-l" celuilalt e ca un zbor frant si complet spre aceeasi graba a iubirii...