miercuri, 31 august 2011

PRAF DULCE


In noaptea asta simt cerul si praful, orizont nedefinit ma intregeste....ma urc in mintea mea clasica si cobor usor, abia zambind...
Mii de vai si spatii mi se arata...ocean, cer, praf...
Inchid ochii si ma joc...in mine sunt toate frumusetiile lui Dumnezeu...am ocean, cer, praf...
Cum e oare sa-ti auzi vibratia?...Cum e oare sa sprijini lumea in degete..?Cum e oare ca Dumnezeu sa fie la urechea ta si sa sopteasca?
Am urcat in mintea mea...era praf  dulce...
Inchid ochii si ma joc....in mine sunt toate pacatele originare...am curiozitate, nerv, traire...
Pacatul de a nu iti cunoaste vibratia....e praf dulce la mine in minte...
...Liniste si incantatii...timp suspendat...iubirea de viata...setea de absolut...
Sunt atatea motive de pacate si tot atatea motive de Dumnezeu.
Viata frumoasa, zbor deslusit de cuvinte...
Am urcat la mine in minte, e vibratie si frumusete...praf dulce
Sunt carari cu piatra alba, fiinte dragi, sunt suflete cu aripi...Dumnezeu e in alb, in fiinte, in aripi.
Cobor si simt ca am pe talpi..praf..dulce...praf de Dumnezeu.
Palmele imi sunt unse cu mir si suspin...
Inca traiesc...
Dumnezeu taie firul vibratiei...nu-mi aud raspunsul...inca sopteste...
Viata e praf dulce...viata e mir.
Un colibri imi tulbura irisul...imi este sufletul praf dulce, imi e fiinta Dumnezeu.
In noaptea asta spulber zenitul si-mi caut idei...Sunt toata un zeu..






RISIPA MORMANTULUI




SUNT COPILUL TOAMNEI...
SUNT RISIPITA IN MINE...
IESI SI ZBOARA!
PUNCT INFERIOR DIN CERC
MA ROTESC SI TE AJUNG
SUNT LANGA TINE
CALC USOR
SPUMA DE VIATA
O SORB...
TOAMNA...

Cand ma gandesc la risipa mea, ma gandesc la o moarte cu miros de tamaie...miros de frunze palite de viata trecatoare, ma gandesc la maini rasfrante pe trup...imbracate in senzatii dantelate sedentare...inelar bogat.
Toamna, iubire tarzie, calda si amagitoare...
Toamna fara complex, splendida ca o femeie percutanta...moarte a inocentei...moarte a toridului...varsta uitata....
Toamna...mormant netulburat si bogat...primitor in adancimi, afanat, rasfatat.
Toamna...nebunie in iures...nebunie in culoare...ca un ultim vis ...meditatie a unui eu dezirabil.

Toamna cu ochii tai...ma faci copil...
Toamna, cu mana ta...ma faci...sicriu....
Toamna, cu tine eu..devin...una si aceeasi
Zburdalnica inocenta,
Iubita dementa,
Toamna...suflet olfactiv
Eu te inchid si  eu te mint
Te presar si-apoi te- omit...


Ai uitat cand ne plangeam la soare?...Ai uitat de propria-ti culoare?Toamna mea amagitoare...:(
Sunt copilul tau pierdut in frunze
Sunt o umbra care fuge...
Da-mi mormantul cald de ieri
Fa-ma sa te chem boem!