ROTIT IN UNIVERS STA ACOLO UN MIC CRANIU CENUSIU
E...PIERDUT IN SPUZA VIETII...
NU SE ALINIAZA IN NICI O VIATA SORDIDA
NU II PLAC CIZELARILE ARISTOCRATICE.
NU II PLAC MINIMALIZARILE CROMATICE
E DOAR...CRANIUL CONSTIINTEI APOCRIFE
SI NU SE BUCURA DE NIMIC DIN PAMANT SAU AER.
E DEASUPRA TUTUROR SPECIFICATIILOR ULTRAMARINE
NU ISI ARE ORIGINE SI NICI FINAL...
E ANORMAL SA VORBESTI DE EL...
E...COMPLET DIFUZ IN GANDURI
E.. ANIHILAT DE ANORMAL...
....TRAIM BANAL! :(
IN SINGURATATEA LUSTRUITA DIN NOI...
NE USTURA CRUZIMI SI DELASARI SENTIMENTALE...
MURIM SA AUZIM NECAZUL SI URA DIN EI
E...DUPLICITARA AGONIA
SI NI SE RASCOLESTE MANIA...
NU MAI E DOAR EL...SUNTEM NOI!!!
ANORMALUS ANCEFALUS...
ANCESTRALUS...
CE SE ASCUNDE DE LUMINA...DEVINE CENUSIUL DIN OM.
CURAND VOINTA SE RECLAMA
SI ZIUA LUI COMPLET SE DESTRAMA...
NU...NU II PLAC CIZELARI..CROMATICE-ARISTOCRATICE...
CI DOAR UN SINGUR SENS....
UN SIMPLU LOC IN....UNIVERS!!!
Am deschis ,,Lacomia Vietii"...un apogeu inexplicabil care zace imortalizat in fiecare din noi.
....Ne este frica de Dizolvarea Sinelui nostru si incercam sa uitam de Moartea Cuceritoare.
Am deschis ,,Lacomia Vietii" din mine insami ca sa ma bucur de trupul sanatos pe care il am...de mintea fara de farama neumblata...
....Mi-e frica de Dizolvarea Mea cand timpul nu ajunge si nici nu se imparte....NICI NU SE DIVIDE ABSURD.
Imi intind trupul intr-o incercare de a cuprinde toate rotunjimile vietii....sunt lacomia rasturnata a pasiunii.
As trai din nou aceleasi absoluturi fara sa simt limitarea.........
......TACERE....LACOMIE...POFTA DE RESPIRO TAINIC....
E ziua a 13-a si nu am unde sa ma uit adanc si inepuizabil, ploua afara cu o foame aproape idioata, strazile imi par murdare de tine, imi este cald in propria-mi piele si ies asa angoasanta pe strada plina de subterfugiile sexuale ale celor mai slabi din sistemul gaurit ...
E chinuitor cum unii gandesc fericirea reprimarii. E doar lungul sir de placere contrafacuta.Se zbat in propriile mizerii mentale si in propriile rugaciuni crucificate pe altarul unei carni indopate de stupefactiile orgasmelor zilnice.
Mie imi este doar cald...atat...
Am trait si am gustat si asfaltul ud dar si mirosul de suflet imbatranit intre senzatiile catastrofale ...sexuale
Merg incet fara sa imi pese, vad fete , simt reprimari, accept spasticul din interiorul acela tenebros-lugubru al ploii din noi , din murdarii paganismului unei vieti irosite...
Spirala creierului urca in delirul din interiorul acelui mic triunghi cald si efemer...Goliciunea mea ma arunca in negrul solid al degetelor imbibate in asfalt.
UD, RECE, DUR, FARA INALTIME....TOTUL PLAT...
Ziua 13....gandesc fara de gandire.
Sparg incetineala ursuza din experienta mea vibranta. Trup peste trup...foame peste foame..posedare fara argument....iluzie fara sex.
SUNT SACADAREA PERFECTA A JOCULUI DE-A PLOAIA, SUNT DOAR O SEXUALITATE REPRIMATA...:)))
Ploaia aceea murdara delimiteaza sudoarea pierduta din noi...
Anul isi ia de pe parchetul ratacit printre oglinzile pictate ramasitele ultimelor zile.
Trag linia cu varful pantofului si trasez finalitatea acestui 2011...bucurandu-ma de mine, de ceea ce mi s-a intamplat in tot acest timp.
Pot spune ca singuratatea mea contrastanta din aceasta perioada a fost acoperita de o imensa iubire.
Am ales sa gasesc in oamenii deosebiti ai vietii mele refugiul intelepciunii si al poftei de viata. Nimic nu se compara cu lectiile primite de la cei din jur...o privire, o cearta angoasanta terminata prin lacrimi si saruturi, reintoarceri pierdute si plapande istorii de rezistenta.
Sau prietenii vietii mele care imi intorc fara ezitare un gand de interes pentru starile mele, sau...artistii vietii mele..marii artisti care au imensitatea complexului fara de termen....sau asprii critici ai apogeurilor mele mentale....sau sustinatorul iubirii fara trup....pe TOTI ii imbratisez in tacere pentru ca ei se stiu, se recunosc prin unica demarcatie din virtualul acesta cotidian...VIATA SI UMANUL DIN EI.
SI ANUL ISI ARUNCA FRUSTRAREA NEPUTINTEI SI EFEMERITATII DAND PLAPAND DIN UMERI...FACAND LOC UNUI NOU INCEPUT DE DRUM...MAI DESCHIS SI MAI MISTERIOS.
Eu nu imi incap in piele de fericire pentru ca minunile prind contur si pentru ca imi numar singura margelele realizarilor din punct de vedere relational, financiar, profesional...
In ceasul dinspre rasaritul NOULUI AN 2012...o sa imi inchid fiinta intr-o meditatie profunda in care cele mai puternice dorinte capata contur mental :
M-as bucura sa simt ca apatia oamenilor se diminueaza!
M-as bucura sa simt ca vibratia intelectuala capata o putere stralucita!
M-as bucura ca sufletul sa respire mereu aer sanatos de iubire!
M-as bucura sa nu dispara oamenii deosebiti de pe portativul meu!
M-as bucura sa citesc in ochii fiintelor mici speranta ca se poate rezista intr-o lume mare!
M-as bucura ca Mona Lisa sa imi zambeasca misterios :)!
.............EA e singura legatura a Parisului care imi asterne peste amintirea iubirii mele ca...am fost o ...FEMEIE CU ADEVARAT IUBITA....
LA MULTI ANI ...UN NOU AN IMI FACE SEMN CA EXIST, INCA EXIST FERICITA!
NU, aceasta ,,postare-dictare" NU are subtilitatea unei asocieri pline de intelesuri sexuale!!!
Asalturile contrafacute sunt de fapt fantezia ca putem...
O femeie intotdeauna citeste ultimele cuvinte neuitand de fapt intregul context.
Diferenta colosala dintre specii...EA-EL se face dupa apetitul la viata.
Ingenua tehnica de seductie darama de fapt constructia alarmanta a unei idei restrictive care e chiar societatea de tip corset :))
Eu nu inteleg de fapt cum femeile prefera cadrul larg sau stramt din pasiune.
Sa te mai razboiesti pentru a castiga un drept la...sex...e penibil..e rusinos!!!....
Cine sufera din credulitatea lor?.....Cine dezvolta perisabilul din relatiile in doi?...
Cine dezvaluie cat de atroce e atractia sexuala?
Viata e plina de NEPUTINCIOSII care se cred MAGNATII PROPRIILOR SATISFACERI MENTALE!!!
Nu o sa ma apuc sa ma vait cu voce spastica despre cum si unde a disparut IUBIREA!!!...
O sa rad probabil cu o jumatate de gura la fiecare scenariu care se naste din mintile artistice barbatesti.
Fiinte neputincioase, doritoare si...perisabile....
Femeia...e trecerea nefireasca spre tagada...iar Barbatul e trecerea fireasca spre minciuna...Doi ascunsi in igiena mentala murdarita!
ATROCITATEA ATRACTIEI SEXUALE!!!...Acest SLOW-MOTION facut creierului....prinderea in derizoriu si in prostia abandonarii placerii carnale.
Ce filozofie sta la baza conceperii acestui joc de domino?
Cum se face ca nemurirea sufletului nu are nimic in comun cu carnala si depozitara dorinta lumeasca si pacatoasa?
Ce prostie separa aluatul de mana celui care framanta un trup?...Ce vedem dupa atrocitate?....
Eu zic ca relaxarea creierului si temperarea firii caustice calmeaza definitiv gradul de animalitate.
Am ajuns acasa epuizata de forta sfarsitului de inceput....
Tind mereu sa ma clatin si sa cad de pe radacina trecutului si sa imi revin apoi pe bratul iubirii de inceput...
Cata amagire nu exista in fiecare dintre noi...si cata clipa risipita fara o clarviziune a filmului vietii...
Ce neputincioasa ma simt cand imi apas cu mana dreapta inima care pulseaza pe ritm de glas de intelept al IUBIRII...ea inca bate frenetic si inca in acest trup...
Nu stiu cum sa ma dezmeticesc...printre aromele vietii...imi cred inima ca bate dar nu imi pot crede creierul ca gandeste atat de machiavelic si atat de...confuz.
Traiesc printr-o tacere muta si negricioasa, POFTESC sa musc din cuvinte frumoase si apetisante care sa imi curme suferinta ,,conferita" celorlalti.
Vreau sa am puterea sa vindec orice dialog...orice spargere de timpan si orice spargere de suflet.
Cand revin in camera mea ciudata si lucrurile din mine se strang ca doi pereti lipiti de tacerea din mine, atunci se intampla cel mai minunat lucru: stiu ca si singuratatea e o NIRVANA contrafacuta !!!
Si atunci ce ar trebui sa fac?....sa imi plang singuratatea sau sa o respir ca pe gloria infinita a libertatii umane?
Singuratatea e inceputul si sfarsitul oricarui om...te nasti, traiesti si ..mori singur....
Indiferent de SPAIMA COAGULARII DE SINE..in final...e uman sa iubesti...SFARSITUL DE INCEPUT.
INCEP FRANTURILE SA MI LE ADUN, SUFLETUL IMI E ROTUNJIT IN IMAGINI DE LIBERTATE, GRATIE SI...FERICIRE!sa ne simtim excelent ca declaram starea de libertate interioara mai puternica decat orice stramtorare penibila in fata vietii!!!...sa iubim respectul propriei noastre fiinte si sa iubim acea voce marunta dar atat de frumoasa din noi insine....sa avem motive sa fim in viata!
E...dimineata!
E dimineata si sufletul imi rasare cu mii de raze ale beatitudinii ...ma simt in sfarsit unicul copil al unui soare perfect aglutinat in lumina din mine....dansez singura in casa cantand ,,still small voice"...AM IN PRIVIRE FRUMUSETEA MEA INCEPUTA INCA DIN PANTECUL TRECUTULUI REGASIT...
.....Nu caut lacomia si nici capriciul zilelor de iarna...avide dupa caldura mea ....inca respir si nu imi aliniez credinta in anotimp.
Ma simt sublima.....sunt eu insami o voce marunta...cautand perfectiunea acustica dintre acesti pereti pierduti din gradina casei mele, ziduri peste ziduri....naivitatile mele se tarasc pierdute spre un afara ....azi nu inlocuiesc degetele de pe tastatura pentru a-mi infrana supravietuirea...
Stau si astept divinul nepretuit din experienta ochilor si degetelor mele, ale mele...
Ma lacomesc sa cred ca dincolo de nepretuit exista si controlul meu....
Ma ridic peste tortura ultimei guri de aer si respir prin trup si nu prin umbrele din mine...e asa de clar si de simplu sa te auzi traind...
Vocea aceea marunta din mine imi ridica pleoapele fara sa stie si imi mangaie creierul amortit ..fiindca e dimineata! sau...poate e doar rasaritul din mine flamand de viata:)
........
I search for beauty, I search for truth, There must be a proof, I need a reason to survive, to stay alive, I know what must be done, before the morning comes, So I look for self-respect, as I reflect, All the wrecked lives that we live, the waste and greed, I've been down but not like this before, Can't take it anymore.
Still small voice, Rise inside and calm this tortured soul, Give me just one last choice, Whisper soothing words and take control of me.
I sit here waiting for a sign, something divine, Thunder's cracking in my head, I must be dead. But as the pain subsides, I begin to realise, There's a gentle tone I hear, it sounds so clear, All at once I feel sublime, The voice is mine, And will I find myself my way, And greet a brand new day,
Tell me still small voice, Rise inside again and calm my soul, Give me just one last choice, Whisper soothing words and take control of me.
Still small voice, Rise inside again and calm my soul, Give me one more choice, Whisper soothing words and take control, Take control of me.
SUNET APASATOR PESTE GEANA CALDA
TE UIMESC FURAND SPRANCEANA
SPARG UIMIREA CU O PALMA
TE SARUT INCET PE CARNEA VIE
IAR MA DOARE, IAR MI-E RAU DE TINE
TE URMEZ INDEAPROAPE
MI-E TRISTETE IN UIMIRE
AM SA CALC FARA DE GEANA
TE-AM UITAT SI NU-MI E TEAMA
,,dincolo de asta nu e altceva, doar sa simti ca acum e sfarsitul as vrea doar tu fara mine, doar eu fara tine.... ......amandoi in tine ................................IUBIRE"
Imi deschid doua sertare din adancimea de catifea si intorc cumva micimea inimii inspre miezul zilei.
Mereu mi-a fost teama de lumina aceea cruda de a doua zi. Fara sa stiu de ce, am tras perdeaua si am inchis ochiul nesansei peste patura pierduta de pe pat.
Ce anume se intampla cu iubirea???...unde dispare cand in patul de smarald se aduna praful nestiintei?
Treceam ieri pe strada uitand de lentoarea dementiala din rasuflarea posaca a exigentei sinelui meu.
Aveam tocuri alarmante si ochii de chihlimbar ...
Aveam ...tocuri ascutite doar in minte ....in suflet erau doar doi conduri...rosii...doi pantofiori ca cei din OZ...pregatiti ca la orice atingere sa...starneasca tornada timpului si sa ma poarte pe sus in infinitul trecutului meu.
In noaptea aceasta nu mai imi prefer talpile goale...vreau sa am inocenta unei fetite cu cozi....sau pletele negre si pierdute in vantul aspru de afara al ..femeii pasionale din mine...
Si cand intru in casa mea...sa imi regasesc spiritul pierdut din afara mizeriei umane in care se zbat toti pamantenii neiubitori si..ne..credinciosi..
Merg in fiecare zi pe firul fierbinte al jumatatilor de masura....inima mi-e impartita mereu pe bucati destelenite...si in orice mana si in orice deget imi revars fara tagada umbra de interes...
Nimic nu e mai incantator decat linia melodica a unui pian fin si cald...melodia degetelor delicate care iti trag din seva sensibilitatii aducand in afara ta lacrimi de extaz..
Merg fara sa imi pese, fara sa ma doara..
E ca o inchisoare fara gardian, ca o miscare delasatoare spre corzile intinse ale destinului.
Cateodata incerc pierduta sa caut pietricele albe aruncate de pe stancile sperantei..exact ca in videoclipul acela frumos ...,,WORDS" de CHRISTIANS...E ca o rugaciune adusa inimii mele...stancile si pravalirea unor simple cuvinte peste suflete descatusate si indepartate..
M-am asezat la marginea unei stanci abrupte, mi-am incrucisat picioarele sub mine, mi-am intins mainile incercand sa ma simt mica. Fruntea imi este neteda dar inima imi framata, degetele cuprind spatialitatea pietrei albe...imi cuprind curajul si incordez degetele...aud in departare tic-tac-ul unui motor sidefat ...
e...masina timpului care imi arata drumul inapoi...drumul inapoi spre trecut. Nu il vreau!!! NU VREAU TAGADA SI NICI INTUNECIMEA!.Imi incordez mana pe piatra alba, pantofii rosii sclipesc incantator si parca eu sunt in visul meu.
Arunc albeata pietrei in negrul deschiderii mele.
Tacere......
Tacere.....
NIMIC NU EXALTA...E TACERE....
IMI PARE RAU...IUBITA MEA, IMI PARE RAU!....piatra alba imi vorbeste....cum de m-am indoit de singuratatea unei pietre???...cum de poate exista lacrima intr-o piatra?
Timpul ma trage inapoi...tic-tac-ul acelui motor sidefat se aude din ce in ce mai tare...ma dezintegrez usor si din ce in ce mai spatial, fara pierderea umana din mine as fi fost pierduta pe vecie cu trupul acesta incarcat de amintirile altor vieti...
Pantofii rosii din picioare, condurii lui OZ..se delimiteaza usor si degetele imi apar pierdute in tragerea timpului, buzele imi sunt deshidratate si inima cuprinsa de tristete....
MAI VREAU SA RAMAN!...aici...in linistea de la marginea abruptului...nu vreau ca timpul sa ma rapeasca...nu stiu cum ma voi descurca in viitor.
Postări
ANORMAL BY FURK.
