sâmbătă, 2 februarie 2013

PRIETENIILE MELE/ OAMENI...."VIRTUALI"... DRAGI MIE...

PRIETENIILE MELE/ OAMENI...."VIRTUALI"... DRAGI MIE...

Oamenii minunati se recunosc dinainte de destin...prieteniile fara de hotar sunt razlete catacombe pentru societatea care vietuieste in prezent.
Cum ajungi sa descoperi ca un om dintr-o alta limita, granita...dintr-un alt stat...e in vibratia ta?
Chimizarea prieteniei care se naste din senin unifica in noi un sentiment de implinire...
Ce s-ar intampla daca nu ar mai exista limitele mentale unde toti am reusi sa ne conectam in savoarea vietii....?
Sa reusim sa ne topim curiozitatile....sa ne prindem cu totii in urzelile facute de Dumnezeu...in cunoasterile fara sa te cunosti cu adevarat.
Iubesc umanul!!!!...sa simti umanitatea e...cred..cel mai inaltator triumf al prieteniei dintre oameni....e...exact esenta de topaz din inimile tuturor....
Nu ne cunoastem chipurile cu adevarat....relationarea e pur virtuala....insa sufletele din noi vibreaza la...umanul din spatele calculatorului..
Nevoia de dragoste....intre oameni....completa lipsa de egoism....asta e ceea ce vreau!!! Textual...unificarea dintre noi seamana de cele mai multe ori cu inaltarea in dragoste pura....fara de gene...rasa...constitutie mentala...
Limitele se sparg...empatia fata de celalalt e sublima....
Sa simti ca...din prietenie...poti plange detasat...miraculos...ca o vindecare suprema...
Unde a intervenit tehnologia din vietile noastre...tocmai acolo...este fisura pe unde ni se impregneaza nevoia de umanitate.
Avem totul la dispozitia noastra....toata desfatarea secolului in care traim si cu toate acestea miracolele din fiecare dintre noi....se actualizeaza in fiecare secunda miscand tastatura....mobilului...laptop-ului...
Cata bucurie incape in Facebook....cand iti simti singuratatea sprijinita de altii ca tine...cand lumea toata se deschide ca intr-o durere comuna...
IN NOAPTEA ACEASTA AM DESCOPERIT CA IUBESC OAMENII..DUPA LUNGA SEDERE IN URA...
Cand trancendenta cade in derizoriul realitatii...apuci cu ambele maini orice firicel de zambet sau de incurajare. Oamenii mei...nu sunt animalici...nu au instinct de pradator...Oamenii mei sunt..oameni.
Cand ajungi sa iubesti "universal", viata isi da drumul la continut...se revarsa parerile si...simti ca iti pasa efectiv de tot ce te inconjoara...
Viata e....frumoasa.....universal de frumoasa...
CAND AJUNGI SA SIMTI IUBIRE PURA FATA DE APROAELE TAU....PARADISUL E LA INTRAREA IN REALITATE...
....DOAR CEI CU SUFLETELE TARI...CEI CARE AU SUFERIT EXPERIMENTEAZA PRIETENIA FARA GRANITA.

vineri, 1 februarie 2013

SAGEATA INSANGERATA

E NEAGRA...SAGEATA PASTELATA
GROAZNICA PEDEAPSA
SARE PESTE GEANA DREAPTA
AMURG...SI CEARTA...

MA SARUTI...
SUNT...PLINA TOATA

E..ROSIE...CATIFELATA
....SAGEATA INSANGERATA
SUBLIMA....
SARE PESTE MINE TOATA

CA INTR-UN SOTRON DE COPII
SARIM IN JURUL PATRATULUI
COBORAM N PANTA

ZAMBESC CU PALMA DREAPTA
CALDA...INSANGERATA
Incep dimineata...cu golul in stomac....cand e atata plinatate prin colturile trupului meu....
Ma rasfat cu gandul la tine....
Imi arunc hainele pe oglinda...
nu suport sa ma vad acum....ochii imi sunt magnetizati de micul punct sprijinit in ochii tai...
Talpa se lipeste de parchetul de langa pat....degetele se alinta in dulcea lor cautare...iti cauta drumul pe care vei calca astazi....
Cearceaful se pliaza pe firul dintre tine si mine.
Dezmatul cald din asteptarea ta e fantastic!!!!
Prind curajul de a topai...prin camera goala...tiptil imi ajunge pe piele bucuria...
Parul negru...desprins din visul de aseara imi mangaie buzele cand dansez....goala de complex ....plina de viata....arzand in Kundalini....:-)
Hainele cad de pe oglinda topita....
Ma cuprinde nedumerirea cand ii zaresc chipul iubitei tale....sunt...eu...si eu...sunt...tot eu....si...tot...eu...si...dinoglinda mare din perete revin cu mii de chipuri...unul dupa altul ca intr-un domino senzual....
Bratele imi sunt intinse.. Brate...ca aripi desfacute...albe...de porumbel batut de vantul primavaratic...
Ma simt exact ca o biserica unde tu vii si te inchini mereu....in genunchi cand imi iubesti fiinta.
Ma adori cand oglinda inceteaza sa arate framantarea timpului din noi...
Nu mai suntem...zile...sau ani....suntem doar secunde de fierbinte adaptare la realitatea noastra...
Privesc cu coada ochiului la mine...ma simt frumoasa....adorata...chiar daca sunt singura in camera...
E dimineata...si...cafeaua fierbe in ibricul incandescent...miroase a robustete....
Goala...trec prin pasajele mintii tale...
Stiu ca ai plecat in urma mea...esti inca in biserica...imi saruti talpile intinse pe parchet...
Ziua casca in interiorul tau nelinistea asteptarii...e zgomot in realitatea ta...pe cand la mine e...tacere...
Linia trupului meu devine crucifix pe linia inimii tale...
Adoratia dintre noi miroase a fruct oprit.
Iubirea dezleaga pacatele din noapte...fara sa ma cunosti...iti picur in sange sfinte taine... Din blazarea colectiva...ne ridicam in fiecare zi...mai...ametitori...
Oglinda inghite aburul iscat din ganduri...
Ma urmezi...pe oriunde...
Parul negru...lasat liber danseaza in ritm de talpi ude...
Imbratisez apa fierbinte....cafeaua cu aroma de biserica....hainele curate...
Ma primenesc pentru noua zi...de adoratie...
Te sarut fara de trup acum....

Azi...sunt toata...SUFLET....
Cu jumatate de trup inchin iubirii o jumatate de zi...
Oameni plecati din viata mea...sunt deja in jumatate de drum...se uita in urma....cu jumatate de fata...
Chipuri chinuite de iubire amortita isi cheama trecutul...
Mortii cu mortii... vii cu vii...!

Mortii din mormantul cald...blestemat cu uitare incearca sa manance din pamantul de deasupra amintirilor...
Se murdaresc...se pangaresc cu...ploaia rastignita in cimitirul iubirii...

Lipsindu-mi...

Lipsindu-mi...
Lipsindu-mi...
Lipsindu-mi...aburul din gura ta...
Mirosul tricoului tau...
Abur galben...ca de bergamota...
Lipsindu-mi...
Lipsindu-mi...
Lipsindu-mi...ma chinui...
Zgomotos...se lipesc 
Frunze...buze...aer 
umede chemari in incruntari....
Lipsindu-mi...
Lipsindu-mi...
Lipsindu-mi...imi ceri desfaceri...
Noduri...snururi ca dureri...
Negrul candelabru...apasat in jos...
Lipsindu-mi....
ma....suprimi...

NASTERE

Cub alb...
Am ochii inchisi...ca intr-o liniste suprema....ma centrez in patul cald...tarasc dupa mine oboseala metalica...imi trag picioarele goale in patura si imi pun mainile sub barbie ca un prunc in pantecul lumii. Se lasa peste mine uitarea din gene....adorm.
In interiorul pantecului lumii....e ceata...se aseaza straturi de cald continut....nu mai simt zgomotele din afara...sunt plapanda...fara constiinta...ca intr-un lichid unde se varsa un ADN cu mii de informatii genetice...Amortita, imi continui starea de scufundare ca intr-o chiuveta fara apa.
La urmatorul colt de strada fara nume din visul rupt imi vad chipul....
Sunt eu...uitandu-ma la mine.
Am ochii speriati....buze taiate in doua...grimasa unui apogeu in frica.
Suntem doua.
Respir cu plamanul drept. simt brusc o durere vazandu-ma dedublata....inchisa...taiata pe buze...speriata....intind mana sa ma ajung....
Un urlet ingrozitor sfasie zarea din uterul in care ma aflu....

O vad prabusindu-se...rupta in doua mari bucati de creta neagra.
Tipa...plange...da din mainile sparte...
Un ochi de demon galben clipeste incarcerat din coltul opus de strada...
Rasul isteric...chipul iubitului meu...mereu schimbat....mereu acelasi....apare cu aceeasi putere...
O vad smulsa....si eu sunt ca ea.
Am ...aceeasi frunte innegurata....blazata...
Mizeria de pe marginea uterului striga reverberatia tacuta a cosmarului.
Nu pot sa o ajut....respir fara aer in plamanul dureros...
Lacrimi mari....groase...adanci...acide ard carnea de pe mine...
O simt cum striga la mine ca sa o scap....
Isi cere dreptul....are vise....are emotii...are....lipsa de orice.
Ochiul galben de demon se mareste ca o gura sparta....Conturul cosmarului prinde firul fricii...
Mirosul nasterii mele...spasmodice...chinuite....imbratisate in dublu sens nu poate ramane suspendat.
Ma arunca afara pacatele din mine....exact cum femeia naste durerea dintre pulpe...
Picioarele lumii se desfac.... Convulsia uterului unde se tipa...unde ruptura se desface in fasii devine densa...ritmica.
Si eu...si ea....prabusite, suntem absorbite de ADN.
In gurile desfacute...in inimile formate....in pozitia noastra de fetus se revarsa cu noi...facerea lumii...

miercuri, 30 ianuarie 2013

.RAMASAG CU TRISTETEA

RAMASAG INCARCERAT SUNT OCHII CARE PLANG ACUM
TE RASUCESTI IN PROPRIUL TRUP
ITI MANANCI SI ULTIMA RAMASITA DE RABDARE
ITI MUSTI BUZELE IN CAUTAREA MEA
STRIVESTE PESTE TINE CONTRATIMPUL!
DU-L IN APRIGE VAPAI DE LUNA
CAND...AMANDOI ERAM COPII EI....

FA-MA SA TREMUR CAND EXIST DEPARTE DE TINE
USCAND TACIUNII CARE ARD PE MINE
IMI IMBRAC PELERINA....MA LEG FEDELES
SUNT NODURI MULTE PESTE OCHII MEI
IMBRAC IN GLAS CHEMAREA SI....MA RETRAG

STAI PIERDUT IN COLTUL ACELA....
E NEGRU TOTUL IN JUR
UN DEMON TE CUPRINDE SAGALNIC DE MANA
DISPARE SPERANTA DIN TINE....
TI-E FRICA ...DE MA PIERZI....

TACERE.

DOAR UN PUNCT SUSPENDAT DEASUPRA RAIULUI SI INTRE NOI...E...IAD.
IADUL DE A NU MA VEDEA, DE A NU MA CUPRINDE, DE A...NU- MI VEDEA COAPSA ONDUINDU-SE CA UN SARPE

TEENAGE GIRL....:)

SUNT ELECRICITATE DEZARMANTA
IN MINE SE STRIVESC HIMERELE

SUNT ADOLESCENTA 
SUNT CRUDUL MIEZ DIN TINE

FUG IN TALPI GOALE 
TE AJUNG CAND ALUNECI DIN MINE

PAS CU PAS TE DOBOR
MA URC IN TINE

ITI CRESC UITARI

SUNT CUIUL DIN CEAFA TA
SUNT NOPTI NEDORMITE/CEARCEAFURI INCALZITE

SUNT CINE SUNT FARA SA FIU NIMENI.

KILL MY VENUS!

RETURN TO THE VENUS

FIRE ON MY LIPS

VENUS IS DEAD NOW....

AND....I LIKE THE FUNERAL.

IT IS ME AND HER...HERE...TOGETHER IN A LOVELY EMBRACE

I AM NOT SURE....OF HER DEATH....BUT...I AM BURNING...

MY TIME AS A VENUS DISAPPEARS.

GIVE ME BACK MY BODY.

KISS MY FINGERS..CARESS MY DEATH

HURRICANES INSIDE YOUR BRAIN....

INNER DRY MYSELF

I FEEL LIKE A LIVING LIGHT
....I BREATH....I LOVE....I INNER DRY MYSELF.....
I STOP MYSELF. I AM....HERE....INSIDE YOUR BRAIN. 
MY FEET ARE ON YOUR BODY....I AM JUST A GHOST....
SMILE FOR ME...THE PAST IS DEAD...
I AM HERE...YOU ARE NOT YET....

WE SHOULD STAY ALIVE....