CRUD

Crud.

Amprenta digitala 
Te vad tulburat,piezis...pierdut.
Contur de iubire din trecut..
Inima ce sta sa moara
Trauma precara
Ca intr-o calimara uscata
gasesc...cerneala sangelui tau
si-mi pateaza varful pantofului meu

Ochii cenusii ascunsi periodic
Rani care fura din tine
Strapungere de oase
Taciturna...lipsita de finete
Te privesc....nepasatoare
Nu ma doare.
Tac.

Pantoful zace in camera mea
La mine pe taram
e...liniste...
e...fara de tine...
e....bine.

Zgarda intinsa
Inima ta uitata in poseta mea
si....totusi...
pantoful meu nu te mai urmareste.
Te-am uitat.
Te-am decimat.

Un zambet din spatele trupului
Calmeaza amintirea
Agonizeaza placerea

Sunt libera!

PT O FRUSTRATA....

DE CE MIROSI A HOIT UMBLAT IN MINTI PERVERSE?
CAND HRANA-TI E SURUBUL DINTRE FESE?
INIMA-I DOAR O PULSANTA DATORIE
CUTITUL TI-E MEREU DE JUCARIE
TE DAI CU METAFIZICE REACTII
SUDOAREA FRUNTII IN ECLEZIASTICI
CIUDAT IN FIECARE ZI
JONGLEZI MEREU CU POEZII

RIDICA-TI SPAIMA DE ANALFABET
PREFA-TI REACTIA DIN CREUZET!
TERMINA CE AI INCEPUT
URASTE....DU-TE IN TRECUT!

.....ELOGIUL PROSTIEI

SENZATIE IN OLFACTIV ROZ-CICLAM

Lacrimi pe gene si lipsa de aer in surubul dintre respiratie si inchidere de timpan.
Amenintare precoce cu frica de a nu insela....timiditate si lasitate in acelasi timp.
Miez de floare de cires crescut brusc si fara apa pe..intamplarile dintr-un Bucuresti dezamorsat si rutinat de noi doi.
Ce ciudat sa retraiesti gesturile unor amanti din cartile pe care le citeam in facultate....Iubiri citadine...la colturi de bloc...in cafenele...in ursuzul aer de Bucuresti sanctificat.
Cand iesi pe strada goala....pe Calea Victoriei iti scad reverberatii in degete.
Mirosul de cafea proaspat rasnita...cu aroma de nuca si vanilie trezeste in tine...melancolia nostalgicului.
Cate amintiri olfactive nu retraim cand suntem indragostiti....dar parca mai puternic miros....ca cel al dragostei pure...nu exista!
Printre masinile care se zbat in trafic..claxoane si agitatiile trecatorilor preocupati....mai vezi cate un om...cu un zambet pe fata....
In oceanul acesta de oameni cu paltoane gri...se iveste brusc o balerina imbracata in roz ciclam....are picioarele lungi...parul in coc si...dantela alba in tutu-ul ei....Ea este senzatia olfactiva din amintirile noastre.
Ies cu narile marite de curiozitate...ma duc dupa balerina aceea metamorfozata...
Cateodata stiu ca singura mea cale de acces la trecut e doar prin ea.
Si....ma las angrenata in....trecut...tinand de mana o balerina...intr-o mare de paloane gri-cenusii...

...VOCATIE/ INVOCATIE LA TRISTETE

Flori matasoase din ganduri...ca niste vitrine segmentate in treisprezece cercuri concentrice...O virulenta a scrisului care taie sub limba cand incerci sa mai spui un cuvant.
Ai avut vreodata momente de stagnare in viata?...Momente in care simti cum pasul tau se poticneste in trotuar?
Incerci sa renunti la Omul Invizibil care se chinuieste sa fie normal...
Simt uneori cum, chiar daca incerc sa renunt la fricile mele, ma aliniez in statuarul moliftier... dar...tot raman descompusa in particule de normalitate.
Nu am vocatia normalitatii....asa cum Cioran nu avea vocatia starii de fericire....dar macar el isi domolea trauma Omului Invizibil prin...expulzarea starilor in scris...
Exercitiu practic, cateodata, pentru ca....asa se mai scurg zaturile gandurilor negative.
Am vocatia tristetii....da...o am...
M-am nascut trista...am iubit trista...si probabil...o sa mor trista.
Nimic din ce am experimentat pana la cei 30 de ani...nu mi-a deschis intelepciunea din piept.
Cateodata ma zbat diminetile ca sa exist....
Viata mea exterioara...privita din afara...e ca un mar mic...rotund....care provoaca cumva pofta.
Insa...lipsa semintelor din mijlocul lui il face amar....
Da...amarul acesta e motiv de subnutritie emotionala.
Ma simt cumva rapusa de o conditie strict personala.
As vrea sa treaca starea...sa tai marul pe din doua si sa ofer pulpa lui zemoasa si extrem de acra viitorului meu.
Nu vreau sa mor in paragina propriei mele neputinte.
Da...poate sunt speriata de viata...dar cine nu e?...Devin cumva precisa si aroganta cand vine vorba sa renunt la tristetea mea.
Eu cred ca sunt indragostita de tristete...si nimeni nu sta intre mine...si ea....nici macar...Eu.:-(

23.04 P. M

Fara sa mai am in urechi muzica...imi incetez activitatea din inima mea bulversata. 
Patul meu complet mototolit pare un inspaimantator cadavru cu brate deschise catre mine...
Mirosul de starv din sufletul tau ma cheama acolo unde esti acum.
In cimitirul fals...langa asa zisele iubiri- pereche.
Duritatea din mine ma inchide in cearceaful galben si timpul acesta la ora 23.04 pare un timp tamp...schiop...pus pe mintea cea mai austera din toate timpurile.
Incerc sa imi miros trupul. nu imi place prezenta formei mele in perna grea.
Trebuie sa inchid ochii chiar daca asta inseamna ...pierderea constiintei.
Incerc sa respir prin perna...prin pijamaua desfacuta...prin sufletul greu.
Parca maine...daca ma trezesc...simt ca...nu mai am speranta.
Si totusi....carnea imi e calda...o inima anatomica duhneste in jurul toracelui o boala veche....
Ma simt amagita.
Si....tac.
e...23.08. P.m.


................./.......................


VARIANTA SORIN DESPOT:e poezie pe undeva pe aici, fără îndoială. uite cum am citit eu:

fără urechi sub aceste căști 
îmi aterizez inima bulversată 
patul complet mototolit pare 
un înspăimântător cadavru 
cu brațele întinse spre mine
mirosul de stârv din suflet 
mă cheamă unde-mi ești

în cimitirul fals
așa numitele iubiri-
pereche

cruzimea delicată mi-o împachetez 
în cearșaful galben și timpul acesta 
la ora 23.04 vine un timp tâmp șchiop
așezat ca praful pe bibliotecă 
pe cea mai austeră minte 
din toate timpurile

amușin cu nesaț trupul acesta 
fruntea de funde în perna greoaie
închid ochii chiar dacă asta înseamnă 
desprinderea imediată de sinele moale

respir prin pernă prin 
pijamaua desfăcută
fără speranță

carnea mi-e caldă
o inimă anatomică 
în fața toracelui 

duhnește 
o boală 
veche

tac nu 
înseamnă nimic
23.08 
p.m.

MULTUMESC.

LUMEA PRIN OCHII MEI

CONVERSATII LEGATE INTRE NOI DOI
ZECI DE MINUTE BLESTEMAT DE FRUMOASE
VOCE IZBITOARE...VOCE ADEMENITOARE
UMBRE SI PERDEA DE REALITATI LOVESC ZIDURI SFARMATE DEJA
NERABDAREA NEAJUNGERII MA TRANSFORMA IN FRUSTRATUL ACESTUI PAMANT
IMI CALESC PIEPTUL IN CAUTAREA FARAMEI TALE
AS PETICI O STRADA CU SARUTURI DIN ZGURA FIERBINTE
SA TRECI CA O FURTUNA PRINTRE PIETRE
SA TE PUI IN GENUNCHI CERAND IERTARE FRUMUSETII
SA ITI ASEZI SUVITELE DIAFANE INTR-O RECE SAPTAMANA....
CAND...NU ITI MAI AUD VOCEA
MA SPAL DE PACATE CAUTANDU-TE
SPERIAT IMI INCHIPUI REALITATI
AJUNG SA TREMUR FARA GEN, FARA CULOARE
FARA NIMIC DIN VESNICA CAUTARE....

AM VISAT CA...TRAIAI

AM VISAT CA TRAIAI
ERAI INCHIS ERMETIC....SI TIPAI...
"LA MULTI ANI" -TI-AM URAT....
INTR-UN FEL INCLESTAT.

O FELIE DIN TINE DESPRINSA
URCA USOR PRELINSA

INOCENTA DESFACUTA
URA SA TIPE,URA SA PLANGA!

AM UITAT NEDESFACUTUL
BUNUL,CALDUL SI...PLACUTUL

DA....AM VISAT CA TRAIAI
...ERAI INCHIS ERMETIC....SI TIPAI....

TE-AM....PARASIT.

MOARTE.

COLT INSETAT
DE MINE MUSCAT
TRISTETE NATANGA
CU ARIPA FRANTA
USOR...COBOR IN 
ABIS SI TACERE
MOARTEA E CALMA
MOARTEA-I DURERE
STRAPUNG IN FEREASTRA
UN OCHI SANGERAND
O PACLA MAI GROASA
IMI TESE MORMANT
TACERE SI FRIG
IN JUR E NIMIC
COROANA MORTUARA
PE MINE MA CHEAMA
PUN MAINI IN CRUCIS
PE PIEPTUL DESCHIS
DIN MINE IES VIERMII
SI LAPTELE VREMII

SUNT MOARTA, PERENA, FRACTURATA
DIN MINE SE ISCA GROZAVIA CURATA
MURDAR MI-E VESMANTUL...
MA ZDROBESC TOATA

PAMANT NEGRU...CALD....COMPLET AFANAT
TACERE IN AER,SUB HAINE...VAPAIE...
COSCIUG SI DOLIU IN CASA
IUBIREA....MA LASA.

,,BRAIN DAMAGED"

In aceeasi frantura se nasc gandacii negrii malitiosi....fazi....hazi..tenebrosi..ploaie murdara, marunta si incerta se hraneste acum cu ganduri ramase pe masa de servit iluzii.
Rochia neagra....lunga cu dantelata-i grotaciune se muleaza pe ranjetul cascat al destinului.
Un corb complet albit de asteptare imi inghite glasul cu tot cu aripile delasatoare...Vocea spanzurata se leagana anost...fara poezie in sumbra mea viata.
Amintirea degringoladei noastre tremura pe lustra fierbinte si stralucitoare. Parca toate obiectele din camera mi se arunca in cale....
Ma impiedic de o fosta iubire....era pe jos strivita, abandonata. Un ceas gol se invarte pe cadranul rasturnat din bucataria neagra.
Parca comprimarea si suprimarea durerii se face prin morfina ta.
"Brain damaged".....imi rasuna in cap...tic-tac....Pink Floyd spanzurat pe limba impregnata cu sarutul tau mort.
Imi scot talpile din luna patului meu rece....si ma indrept spre sifonier.
In el...ajung iluziile depozitate ca o recuzita. Recuzita disperarii.
Dincolo de pana de inger pastrata din propria mea piele curge un sange violet...parca brusc langa mine apar eu....spanzurata de o aripa...legata cu sarma de un copac...ca o nebunie multicolora imi urla in minte melodia asta...."Brain damaged"....si...creierul de inger se frange bucati.
Morbiditate...??? ...Nu....e...doar o crunta realitate de moarte interioara.
Cine are curajul sa se despoaie ca un lunatec framantat?....Lumea ca un balast cu fund turtit in care traim ne scalda pe toti in sfanta apa a nevralgiei comune.
Avem cu totii...cei treziti din prostie....starea de spleen...condescendent....
Imi place sa ma teleportez in mijlocul Londrei cetoase...unde fog-ul crucial indica o stare de normalitate pentru sinucigasul modern.
Modernul si clasicul frustrat incatuseaza in mine dubla durere.
Da....Nu imi place sa traiesc pe muchia normalitatii. Imi place sa stau in ospiciul celor deliciosi...departe de sapatura asta fragmentara unde gandacii colcaie.
Apa din ploaia care se scurge afara...pe crengi de copaci se prelinge pe mine incercandu-mi agonia.
Ah....ador sa ma scald in apa asta de ploaie unde zgomotele se limiteaza treptat...unde energia mea de dincolo se amplifica....vibreaza moartea.
Am in ochi imaginea foii de hartie perfect de ascutite...care..intr-o secunda de nepasare...ma taie in doua cand apuc sa scriu.
Iar ma prabusesc in mine....imi trag obloane peste suflet. Imi miroase
podeaua de lemn din suflet a...motorina.
Usor...imi inchid ochii si adorm cu ploaie de singuratate in mine.
Mi-e perfect. Sunt moarta. Mi-e bine.

FEBRUARIE

INCA MOR DUPA O ATINGERE PROFUNDA...ITI AMINTESTI CAND MA INCERCAI IN UITARE....FRUGAL IMI OPREAI INIMA IN SECUNDE CAND IMI IUBEAI ORHIDEEA DIN CAPATUL LUMII?....
USOR ITI VAD OCHII INLACRIMATI IN SARE SI ZAHAR...CUM PLUTESC MII DE ATINGERI CADANE PESTE SATELITUL DIN MINE.
CURAND IMI VII IN VENA PULSANDA...DISPAR CONCEPTE SI TOTUL SE LIMITEAZA LA GEAMATUL TAU...LA SUBLIMA INCHIPUIRE DE NEMURIRE..
IN ZEUL DE LUT SI CARNE MA REGASESTI CU ACEEASI OCHI MAGNETICI.... TE DUCI GOL PESTE CHRONOS...II DAI BANUL DE AUR DIN PALMA MEA TRANSFIGURATA.
CAND MA PATRUNZI IN CARNE SE ZBAT PORNIRI DE INTESATE PRIVELISTI...
LUNA ITI SUNT IN PALMA CU CARE IMI ATINGI MIJLOCUL....MA PRINZI CU AMBII OCHI DE GENE....MA SCALD IN MIREASMA INTETITA....
E PASIUNE...FOC....CUTREMUR...SAMANTA SI...ZEAMA DE PLOAIE CURATA.
CERUL SE CURATA DE AMENINTARILE MACELULUI INCEPUT IN FACEREA LUMII....
NE-AM PROPUS CA ATUNCI CAND FACEM DRAGOSTEA DE INCEPUT SA SFARSIM LUMEA... NIMICUL SE VA RASTOLOGI INTR-O DULCE VULGARITATE....
DESFACUTA IN CARARI DE MATASOASE INTOARCERI MA GASESTI MEREU...
DESPLETITA ITI PRIND RESPIRATIA INTRE PERETII CALZI DIN MINE...
IMI CLADESC PICIOARELE DE VAL PURPURIU....TREC CU SANII PESTE CONSTIINTA TA....ITI SPULBER ALBASTRUL INIMII CU DOAR O SINGURA SI BINECUVANTATA PRIVIRE...
SARACIT DE ENERGIE ITI LASI PE MINE INTREAGA TA CUPRINDERE.
CAMERA GOALA CU NOI IN MIJLOC SE LUMINEAZA...
PIELEA NOASTRA PRINDE COAJA NEMURIRII...
DIN ARIPA FIERBINTE IMI INCOLTESC SOAPTE...GEAMAT...DURERI DULCI....
CANDVA AM MAI FOST IMPREUNA....SI NE-AM IUBIT LA FEL....DEMONIC SI ANGELIC...SUPURAND O RANA.
OCHII IMI SUNT SARUTATI CU TRUPUL TAU....PESTE MINE VIN VALURI DE ONDUIRI PACATOASE.
CURAND MA DEZMETICESC....
CAMERA MIROASE A MINE....A TAMAIE INCUVINTATA PENTRU BOTEZUL DIN TINE...
MA CUPRINZI CU PALMELE...MA ATINGI IN DULCELE CEL MAI PROFUND...
UN LICAR DE PASIUNE ZBOARA PRIN FEREASTRA DESCHISA....
O SA FACEM DRAGOSTE CU FEREASTRA DESCHISA...
DIN NOI IES TOATE SUFLETELE PAMANTULUI IMPLETITE IN TRUP SI ARMONIZATE PANA LA SANGE...
FRIGUL DE FEBRUARIE NE PATRUNDE PIELEA CALCIFIATA....
NE CARBONIZAM RECIPROC...CAND PATRUNDEM IN NOI...
E FOC!...
BUZE LIPICIOASE SE PRIND DE FIRELE DE CALM.
STAM..ASA PIERDUTI IN ASTEPTARE...UNUL IN CELALALT...CALCAND USOR...CALCAND APASAT....
DANSUL DE NEMURIRE ITI TREMURA IN CARNEA TUMEFIATA DE DORINTA...
ABSTRACTUL IMI LUMINEAZA PURPURA DIN MINE...BATAI RITMICE DE GOL PLIN SE AUD DIN STRAFUNDUL TRUPULUI MEU...
ESTI IN PLINUL SI FIERBINTELE TARM AL MARII NEGRE....UNDE PLETELE MELE SUNT ARUNCATE PE JOS...STRIVITE DE PALMELE FLAMANDE.
AMETEALA.....AMETEALA.AMETEALA...
IN TINE SUNT MIILE DE BARBATI...IN MINE...MIILE DE FEMEI....
SE ISCA DISPERAREA DE SFARSIT....SE CASCA ACEL INGER NEGRU DINTRE PICIOARELE MELE DE VIOLET ANTRACIT.
TE MANANCA USOR AGONIA DE A NU MAI EXISTA IN TINE....
CURAND...CARBONIZAREA NE DEVINE DESTIN.... PE PATUL DIN CAMERA GOALA INTRE GEAMUL DESCHIS LARG IN FEBRUARIE SI...USA DIN RESTUL DE TIMP RAMAS....ZAC DOUA TRUPURI....
CA O LAVA INGHITITA DE PIELEA UMEZITA SE PIERDE CLIPA.
TIPAT SI CUTIA PANDOREI SE DESCHIDE IN MII DE NUANTE...
AM STRIVIT CU POFTA TOTUL DIN MOARTEA LUMII...AM BICIUIT SUFERINTELE...NE-AM REINCARNAT IN UMEZEALA DE PE PERETI....
MA PRINZI SUB VIATA PALPITANDA...ESTI UN BULGARE DE ENERGIE ACIDA....NE PIERDEM...
SUB FRIGUL DE AFARA
NE CRESC PE BUZE ZAPEZI DELICIOASE....IN TIMP CE NOI MURIM...CARBONIZATI.....
TOTUL SE STINGE ACUM....
LUMINA. IUBIREA. EGO-UL. EU. TU. CEILALTI. NIMICUL.
CUMVA...AS ZICE...CA NE IUBIM.