FINAL ALB

In alb apogeu...in creta alba...ma desenez facand dragoste cu Destinul....
Destinul are obraji calzi....fini....si totul se simte dincolo de epiderma sufletului meu.
Cand apasarea rosie din mijloc se striveste de capatul drumului...atunci ambele maini ating cu lacomie gatul si spatele Iubirii.
Apeiron....si alte 1000 de elemente tandre ating suav timpanul timpului.
Nici nu sclipeste asemanator mie...e doar lumina plapanda din camera mea.
In alb....in creta alba imi desenez trupul...facandu-mi in capat de drum milioane de disparitii.
Din fiecare viata de om... Eu dispar cu totul....stergand urma mea cu dintii curati.

Ca dupa o silfida lupta alegorica...respir patrunsa de anii refugiului meu.
Fuga mea de dupa Albul acela...e fuga de tine.
Alerg cu talpi goale...
si.... te gasesc in Final.